Politici și strategii de dezvoltare a sistemului alimentar din orașul Iași

Ieri, 24 Mai 2022, a avut loc workshopul Politici și strategii de dezvoltare a sistemului alimentar din Iași. Evenimentul a fost organizat în cadrul hubului Food for Iasi Living Lab de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași. Întâlnirea a fost dedicată discuțiilor cu reprezentanți ai instituțiilor publice din sistemul alimentar al orașului Iași și a urmărit identificarea unor probleme ale acestui sistem din punctul de vedere al autorităților locale. Problemele identificate vor face subiectul agendei de lucru pentru întâlnirile viitoare cu cuceilalți actori și agenți ai sistemului alimentar urban.

Întâlnirea a avut următoarea agendă:

• Cuvânt de deschidere (Daniel Juravle, viceprimar Municipiul Iași)
• Prezentarea proiectului Cities2030 (Codrin Dinu Vasiliu, Academia Română, Filiala Iași)
• Prezentarea Food for Iași Living Lab (Ioan Sebastian Brumă, Academia Română, Filiala Iași)
• Discuții pe subiecte propuse (Moderatori: Mihaela Popișa, Primăria Municipiului Iași și Ioan Sebastian Brumă, Academia Română, Filiala Iași): 
  • Identificarea problemelor și a soluțiilor din sistemul alimentar ieșean, de ex: integrarea producătorilor locali în economia ieșeană, achizițiile publice de produse locale (cantine școlare, programul Laptele și cornul), accesul consumatorilor la produse alimentare locale.
  • Integrarea proiectului și a hub-ului în proiectele și acțiunile autorităților locale și organizarea de evenimente alimentare, de ex: piețe volante, Workshop CITIES2030 în cadrul Campionatului Mondial de ESports 2023 – live cooking Food Court, spații de alimentație publică în Aeroport – producători locali în contextul dezvoltării terminalului 4. 

Rezumatul discuțiilor:

Mențiune: 

Discuțiile din cadrul acestui workshop au avut un caracter informal și, în contextul obiectivelor proiectului Cities2030, au urmărit identificarea unora dintre problemele sistemului alimentar al orașului Iași, în vederea consolidării mediului de comunicare pe politici și strategii de dezvoltare, între administrație, guvernanță și ceilalți actori ai sistemului alimentar. Opiniile exprimate au făcut parte dintr-un proces de brainstorming și de co-creare activă, care nu implică nici o angajare instituțională din partea participanților. Scopul acestor discuții este unul total informal și constă în faptul de a identifica probleme posibile care vor fi propuse pe mai departe în discuțiile cu ceilalți actori ai sistemului alimentar. 

Discuții pe marginea propunerii organizatorilor evenimentului cu privire la integrarea producătorilor locali în Terminalul 4, ce urmează să fie construit în Aeroportul din Iași. 

• Integrarea producătorilor locali în noul terminal 4, al Aeroportului din Iași, aflat în fază de execuție, va depinde de stadiul de finalizare a lucrărilor.
• Terminalul 4 va avea o suprafață mare, relativ cu terminalele 1, 2 și 3. În cazul terminalului 4, vor fi trei niveluri a câte un hectar fiecare. 
• Astfel, suprafața este una generoasă pentru spațiile comerciale dar și pentru spațiile de promovare a identității orașului Iași și a regiunii. 
• În același timp, aeroporturile, în general, sunt foarte tentante pentru firmele care folosesc în mod obișnuit spațiile de tip food court.
• Totodată, în aeroporturi din întreaga lume, se practică două abordări: închirierea de spații predefinite sau contractarea unor firme specializate în a aduce branduri mari, inclusiv pe zona de food. 
• Importanța brandurilor locale, pe de altă parte, nu trebuie ignorată, pentru că ele contribuie chiar și la identitatea aeroportului. Fiecare turist trebuie să știe că a ajuns la Iași și prin mesajele vizuale din aeroport. În acest context, producătorii locali reprezintă o componentă care ar putea contribui la acest marketing instituțional, dar și local. 
• Deschizându-se problema tarifelor preferențiale, s-a subliniat faptul că există anumite impedimente legislative pentru aceste tarife preferențiale, dacă ar fi să fie acordate producătorilor locali. Pentru aceste impedimente, trebuie, eventual, găsite soluții. 
• În același timp, în cadrul aeroportului, trebuie căutate și cele mai bune soluții pentru infrastructura de prezentare și comercializare a brandurilor alimentare locale. 
• Astfel, locațiile cu impactul comercial și de marketing cel mai puternic se află în zona de securitate a aeroportului. Dar, în aceste zone apar probleme care țin de modul de ambalare a produselor alimentare locale propuse sub brandurile locale. În același timp, trebuie identificate criterii foarte clare pentru selecția celor mai buni și reprezentativi producători locali cu atenția pentru impactul maxim asupra turiștilor și utilizatorilor aeroportului. În acest sens, producătorii locali sunt încurajați să lucreze mai mult pe soluțiile de prezentare și ambalare. 
• Produsele locale pot fi promovate și în zona de food court a aeroportului, sub formă de mâncare gătită.   
• Aeroportul din Iași este interesat de promovarea brandurilor locale și, implicit, a producătorilor locali. Brandurile producătorilor locali vin cu povești atractive și pot contribui la dezvoltarea brandului aeroportului și al orașului Iași, dar acești producători trebuie ajutați. Asociația Rural Development Research Platform contribuie deja la sprijinul acestor producători locali, mai ales prin platforma GustDeIași.ro, dar și prin acțiunile prin care este antrenată în sinergiile cu proiectul Cities2030. 
• Dar implementarea unor astfel de acțiuni presupune rezolvarea anumitor probleme. În ceea ce privește producătorii locali, aceștia trebuie să rezolve anumite chestiuni care țin atât de organizarea ofertei lor, cât și a structurii asociative sub care pot dezvolta această ofertă. 
• Una dintre cele mai importante probleme o constituie dimensiunea ofertei din partea producătorilor locali. Aceștia ar trebui să opteze pentru forme asociative mai mari, pentru a veni cu o ofertă pe măsura noului trafic preconizat în aeroportul din Iași, prin construirea Terminalului 4. 
• Aici s-a subliniat, din nou, slaba cultură asociativă a producătorilor locali din Iași și din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. 

Discuții pe marginea culturii asociative a producătorilor locali

• În legătură cu problema culturii asociative a producătorilor locali, ca modele locale au fost amintite Asociația producătorilor locali Produs în Iași și clusterul BioNest. Fiecare dintre aceste structuri asociative trebuie să răspundă anumitor provocări de extindere și coagulare. De acest fapt depinde statutul lor de actori principali în sistemul alimentar din Iași. 
• În același timp, s-a discutat și despre nevoia de competitivitate a producătorilor locali. Dar pentru a crește nivelul de competitivitate, și administrația locală trebuie să găsească noi metode pentru a-i sprijini. 
• În creșterea competitivității pot fi folosite și modele de bune practici și au fost date de exemplu Produs în Cluj și Agrotransilvania Cluster. În același timp, proiectul Cities2030, prin dimensiunea consorțiului, poate oferi modele de bune practici europene. 
• O altă idee în acest sens a fost aceea că structurile mai mari au capacitatea de a accesa fonduri mai consistente. 
• S-a ridicat și ideea constituirii unei forme asociative de tipul unei federații a producătorilor și asociațiilor cu specific alimentar. Pentru că și mediul ONG trebuie sprijinit și implicat în acțiunile asociative și de suport pentru producătorii locali. 
• S-a amintit, în acest sens, că Primăria Municipiului Iași deja oferă finanțări pentru astfel de ONG-uri și aceste instrumente de finanțare ar trebui dezvoltate pe viitor.
• Cultura asociativă în rândul producătorilor locali poate fi dezvoltată și prin discuții directe cu aceștia, pentru identificarea problemelor care țin de slaba coagulare, pentru găsirea soluțiilor, dar și pentru motivarea acestora pentru a se implica mai mult în acțiuni asociative. 
• O problemă în cultura asociativă din regiune este aceea că producătorii locali mici tind să se mulțumească cu o afacere mică. 

Profilul producătorului local

• Profilul producătorului local în România nu este unul foarte clar conturat. Unii comercianți profită de această calitate și funcționează sub această umbrelă, deși nu le este conferit niciun drept de o instituție din România. 
• O problemă foarte importantă a fost ridicată în legătură cu profilarea producătorului local în zona certificării, în zona preocupării sale pentru securitatea alimentară și în legătură cu contribuția sa la creșterea încrederii consumatorilor în produsele locale. 
• Certificările trebuie respectate.
• Comerțul alimentar în zona gri a certificării trebuie combătut.
• Trebuie să avem mereu în vedere securitatea alimentară. 
• Producătorii de succes trebuie promovați de toți actorii sistemului alimentar. 
• Producătorii locali, pentru că au, în general afaceri mici, nu au energia de a investi în marketing și nu au nici inteligență de brand. Tocmai de aceea trebuie să fie ajutați pentru a-și dezvolta brandul și a se diferenția de cei care speculează această calitate de producător local, certificată prin instituțiile statului. 
• Accesul la piață al producătorilor locali certificați trebuie susținut mai mult. 
• Fiscalizarea afacerii în cazul producătorilor locali poate constitui un avantaj. Plățile cu cardul, plățile în avans pot da o coerență și o siguranță afacerii. În același timp, pot contribui la personalizarea clientelei. 

Un alt efect al dezvoltării comportamentului asociativ în rândul producătorilor locali. Implicarea în industria HORECA

• Deși am ieșit de curând din pandemie, hotelurile din Iași încep să fie suprapline. Este un semn că, în viitorul apropiat, capacitatea de cazare poate crește și, ca atare, nevoia de de produse alimentare în industria HORECA din Iași poate constitui o oportunitate pentru producătorii locali. Producătorii locali se pot dezvolta dacă se vor alinia la noile provocări HORECA ale sistemului alimentar urban din Iași. 
• S-a propus o întâlnire directă între producătorii locali și industria HORECA din Iași, dar a fost reamintită problema reprezentativității producătorilor locali, care nu dispun încă de o structură mare de reprezentare. 
• Producătorii locali, în același timp, trebuie să se adapteze din ce în ce mai bine la industria HORECA. 
• Deși prețurile sunt mai mari în cazul producătorilor locali, în industria HORECA aceste prețuri pot fi justificate prin plus valoarea oferită de produsele alimentare. 
• Există producători locali care nu dispun de o inteligență de marketing. Producătorii de vin sunt mai experimentați în această direcție și ar putea fi folosiți ca modele de bune practici. 

Evenimente locale și implicarea producătorilor locali 

• În ceea ce privește evenimentele alimentare urbane din Iași, dedicate producătorilor locali sau în care producătorii locali reprezintă o componentă importantă, discuțiile s-au axat în principal, pe evenimentele care au loc în mod frecvent pe pietonalul Ștefan cel Mare, aflat în centrul orașului Iași, în fața primăriei, pe esplanada de la piața Hala Centrală, Piața de weekend Păcurari, piețele alimentare volante, piețele de cartier, Piața Verde în cartiere, evenimente tematice, evenimentul internațional E-sports, din 2023, târguri tematice (de lavanda și trandafiri, de cireșe locale).
• Piața Păcurari este un exemplu de bune practici, dar infrastructura sa trebuie dezvoltată. În același timp, trebuie rezolvată și problema parcării pentru consumatori. 
• Informarea consumatorilor cu privire la aceste evenimente ar trebui să fie mai bine organizată. 
• S-a susținut ideea că evenimentele tematice au un mai mare beneficiu pentru producătorii alimentari locali.
• S-a născut ideea creării unei platforme digitale pentru centralizarea și promovarea evenimentelor alimentare locale, o platformă care ar putea fi inițiată de Primăria Iași. 
• Există anumite suprapuneri de evenimente de tip food importante și acest lucru ar trebui evitat pe viitor. 
• Piața Hala Centrală, având în vedere proiectul Primăriei Iași de personalizare a experienței cumpărătorilor, poate fi și o oportunitate de localizare și promovare a producătorilor locali. 
• Evenimentele alimentare trebuie diversificate pentru dezvoltarea comportamentelor de consum alimentar sănătos. 
• Consumatorii caută locuri de achiziție alimentară similare cu piețele sau magazinele pe care le-au observat în vacanțele lor în străinătate. 
• În cadrul proiectului Cities2030 va avea loc o întâlnire la care vor participa cei mai mulți dintre cei 41 de parteneri din 19 țări europene. Această întâlnire poate constitui un prilej de schimb de know-how pentru desvoltarea socio-economiei producătorilor locali. 
• În ceea ce privește evenimentele alimentare, trebuie promovate și activitățile cu componentă alimentară din zona metropolitană. 

Evenimente gastronomice în cadrul Campionatului Mondial de ESports 2023

• Campionatul Mondial de ESports 2023 este unul foarte important atât prin anvergură, cât și prin caracterul lui internațional. În același timp, reprezintă un eveniment care atrage generația foarte tânără din 100 de țări. Acest eveniment va avea loc în septembrie 2023 și această dată reprezintă o oportunitate pentru acțiunile de promovare a producătorilor locali, derulate prin Food for Iași Living Lab, în cadrul proiectului Cities2030. 
• Ca și în cazul aeroportului din Iași, acest eveniment aduce turiștii, dar și consumatorii locali în interacțiunea cu cultura alimentară din orașul Iași. 
• Turiștii sunt foarte interesați de cultura gastronomică. Și pot promova prin cultura gastronomică locală și turismul local sau chiar cultura locală. 
• În același timp, se pot gândi anumite cadouri pentru participanți, sub forma unor kituri de produse alimentare locale. 
• Se poate discuta la o viitoare întâlnire și în legătură cu organizarea unei seri gastronomice românești în cadrul evenimentului. 

Promovarea ideii de alimentație sănătoasă

• Participanții la această întâlnire și-au asumat și rolul de consumatori și au deschis anumite subiecte care țin de consumul din sistemul alimentar al orașului Iași. 
• Astfel, s-a subliniat faptul că toți actorii sistemului alimentar trebuie să contribuie mai mult la: informarea corectă a consumatorilor, promovarea ideii de alimentație sănătoasă, promovarea producătorilor de succes.
• Comportamentul consumatorului trebuie stimulat în sensul unei alimentații cât mai sănătoase și în sensul orientării acestuia către produse certificate. 

Provocări

• Cea mai importantă provocare pentru noi, partenerii din Iași la proiectul Cities2030 a fost ridicată de un participant care ne-a întrebat ce înseamnă un producător local, dar nu din punctul de vedere al unei definiții de dicționar, ci din acela al direcțiilor noastre de acțiune pentru sprijinul producătorilor locali. Credem că o astfel de provocare trebuie să fie luată atent în considerare în activitățile hubului Food for Iași Living Lab, în sensul de a scoate producătorul local din dicționar și de a-l aduce în centrul acțiunilor noastre.
• O altă provocare ține de faptul că orașul Iași este un important centru universitar. Astfel, studenții străini pot fi implicați în promovarea culturii gastronomice locale. 
• Deși nu suntem orientați în mod explicit pe problema risipei alimentare, ni s-a sugerat să găsim o soluție de integrare a acțiunilor noastre din cadrul proiectului și în această direcție. Având în vedere mai ales cultura locală cu privire la food wasting din cadrul evenimentelor românești tradiționale (nunți, botezuri, înmormântări și așa mai departe). 
• Altă provocare ține de conectarea acțiunilor noastre de intervenție și în zonele rurale direct conectate cu sistemul alimentar urban din Iași. Astfel, evaluarea potențialului agricol al zonei metropolitane sau actualizarea registrelor agricole din zonele rurale apropiate au efecte imediate în buna funcționare a sistemului alimentar al orașului Iași.
• A fost deschisă discuția pentru replicarea acțiunilor proiectului Cities2030 din orașul Iași și în alt oraș din regiune. 

Continuitatea workshopului

• Problemele ridicate în cadrul acestui workshop vor fi supuse dezbaterilor în întâlnirile viitoare cu producătorii locali, dar și cu ceilalți actori ai sistemului alimentar din Iași, ce vor avea loc în în cadrul hubului Food for Iași Living Lab. 
• În urma acestor discuții, au fost create două chestionare care vor colecta date cu privire la oportunitatea organizării piețelor agroalimentare volante dedicate producătorilor locali în cartierele orașului și aceste chestionare vor fi aplicate în rândul producătorilor, dar și al cetățenilor, pentru a identifica cele mai bune soluții de interacțiune între aceștia, dar și pentru a afla necesitățile și oportunitățile atât pe parte de producție alimentară, dar și pe consum.